Era o dimineata racoritoare de sambata . Razele jucause ale soarelui se infiripau pe fereastra camerei mele . Stateam indiferenta in patul meu , in timp ce in mintea mea fredonam o amarata de melodie . Mi-am aruncat ochii pe birou si am observat poza , pe jumatate rupta cu cel pe care cu cateva ore in urma il consideram ursitul meu . Uitandu-ma la ea s-ar parea ca deslusesc anumite amintiri . M-am ridicat , am pus poza pe biblioteca , am aruncat niste haine pe mine si am plecat afara .
Pe drum , simteam cum aerul racoritor ma incanta si-mi facea minte sa zburde prin locuri neasteptate . Mi-am indreptat pasii spre parc , pentru a cauta "frunza cea rara" , asa ii spuneam eu iesirii din sufletul meu care era ca un labirint . Ajunsa acolo m-am asezat pe banca mea , caruia obisnuiam sa-i spun "parasita" , deoarece nimeni nu statea acolo , doar pentru faptul ca era intr-un loc mai retras , unde poti auzi opereta cantata de micile pasari si poti participa la jocul de sah pe care il fac crengile fagilor .
Stateam acolo singura , singura si visam , visam cu ochii deschisi . Visam la ziua cand o sa pot sa fiu fericita , sa nu-mi pese de nimeni si nimic , dar mi-am dat seama ca asta nu se va intampla niciodata . Ajunsesem sa petrec ore intregi , in fiecare zi si sa ma gandesc , sa visez la acelasi lucru prostesc .
Se facuse ora 19:00 , iar eu tot acolo eram , urmarind vazduhul serii cum se cobora peste parc , peste oras , tot gandindu-ma la aceeasi prostie . Am devenit agitata din cauza ringtonului telefonului meu . Era mama . Am raspuns sec , nici macar nu am asteptat sa scoata o vorba ca i-am zis ca pornesc spre casa si am inchis indiferenta . Mi-am grabit pasii spre casa , in timp ce ma gandeam dece nu pot sa fiu un " copil " normal , care sa fie interesat doar de desenele animate si jocurile pe calculator . Nu , eu trebuia sa ma gandesc la ce o sa fac maine ,ce o sa mananc , daca o sa mai traiesc ...
Am ajuns acasa , i-am spus mamei sa nu ma deranjeze , am urcat scarile spre dormitor , m-am inchis in camera si am inceput sa trag dintr-un joint fara sa-mi pese de lume . De parca lumii i-ar pasa cumva ce fac eu...
[ randuri postate la cerere ]
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu