Sper ca asta sa se termine...

Fiecare inceput de octombrie , cand frigul isi arunca haina peste populatie , este ca un gust amar de lamaie . Ce traiesc acum nu se poate descrie in cuvinte . Ma simt frustrata , dezamagita , bolnava si lovita . Si desi sunt lovita de nenumarate ori , oare de ce mai continui ? Pentru ca vreau ...vreau visele . Sunt genul de persoana care lupta cu ardoare , pasiune , sunt in stare de aproape orice sacrificiu , numai pentru ca vreau sa'mi indeplinesc dorintele , sa'mi fac un vis sa devina realitate.
Si totusi , nu pot sa'mi realizez unele vise . Cu ultimele puteri imi ascund trairile in fata parintilor , nu sunt problemele lor , sunt ale mele ..este inca un efort supraomenesc pentru unii , dar pentru mine nu  . De fiecare data gasesc din nou in mine resurse de putere nestiute. Incerc sa-mi tin mintea ocupata , sa nu ma gandesc la nimicuri , sa pun obiectiv in balanta calitatile si defectele mele . Orice as face, in orice rahat m-as afla tot timpul pot face ceva pentru a scapa din el. Totul porneste de la atitudine. O atitudine de invins aduce inevitabil o infrangere, iar o atitudine de invingator aduce o victorie.