marți, 28 septembrie 2010

Ora de franceza . .

Ora 12:09 p.m ... dupa o ora intreaga de vorbarie , nimeni nu mai are cheful acela de a mai invata ceva . Aveam franceza avec madame " Calmitate " ( vocea ei este atat de calma incat ti se pare ca si o harpa este zgomotoasa pe langa ea ) , cea mai stupida ora pe care cineva si'o poate imagina . Stateam si priveam melancolica feeria care  mi se arata pe geamul clasei mele , in timp ce madame ne prezenta cu conformitate punctajul lucrarii . Insa deodata zgomotul acela de liniste profunda in care ti se pare ca poti sa te gandesti la cele mai adanci probleme , la cele mai aiurite chestii ,  a fost strapuns ca o  sageata de  catre colegul meu  Sebastian : " Batranicooo ,  mai ai mult de vorbit ? " . In acel moment parca ziua mea a devenit mult mai buna , vazand-o pe aceasta doamna calmitate , apropiindu-se cu pasi marunti si repezi , cu parul ei balai in vant , si ca sa vezi cu un zambet . Un zambet ? ..Dupa ce i s-a spus cu UN ZAMBET ?! ...Se apropie raspunzandu-i la intrebare " Da , tinerelule , iar daca poftesti poti sa vorbesti tu in locul meu " . Nu cred , ca voi mai gasi asemenea profesor , care sa te plictiseasca doar prin felul ei de a fi calm , prin felul lui de a tolera toate porcariile . Sincer , aceasta ora de franceza nu a avut decat un singur moment mai stralucit , in rest . . .

joi, 23 septembrie 2010

Introducing me!

Introducing mee...what can I say ? Sunt eu ?! Sunt buna la pierdutul timpului aiurea ( pierde-vara , indiferent de anotimp ) , imi place sa cred ca exista si o alta lume unde toti suntem fericiti , consider culoarea rosu o uratenie , indiferent ca este culoarea pasiunii :-@ . Dupa parerea mea versurile au nevoie de o rima , sunetele trebuiesc acordate tot timpul , chiar si tonul vocii , indiferent daca e un ton aspru sau nu! :) Daca as fi pusa sa aleg intre o ceasca de cafea si un nestee , as alege ceaiul , desigur. Toata lumea spune ca uraste scoala! Eu drept sa spun , nu o urasc in adevaratul sens al cuvantului , ba chiar o consider " o a doua casa " deoarece acolo imi gasesc unii dintre prieteni si pentru ca acolo daca ceva nu'mi convine , imi spun parerea si se rezolva.:) In materie de muzica , nu prea am cine stie ce preferiinte ( totusi nu Guta pe sistem , sau Ion Dolanescu pe populara ) . Postarea asta e inutila..insa am scris'o pentru ca postarea initiala pe care am vrut sa o scriu...nu o mai gasesc..o scrisesem pe o foaie intr'un moment de inspiratie si s'a dus . :(

duminică, 12 septembrie 2010

What a miss ! Who's ?

Clay sarise din masina si in timp ce se indrepta spre intrarea casei in care crescuse , isi imbraca sacoul . Intarziase . Tatal sau aparuse in hol . Intrigat , Clay l-a urmat prin vestibul pana in salon . Pe canapea statea o femeie fascinanta , intr-o rochie lunga , neagra , de matase , si cu cele mai lungi picioare pe care le vazuse vreodata . Clay l-a privit pe tatal sau cu un aer intrebator.
     -Cred ca o cunosti pe domnisoara Brisbane , a spus el , indreptandu-se spre ea cu mana intinsa .
      Ea ii lua mana si se ridica plina de gratie . A fost unul dintre acele momente de uimire . Clay o privea .
- Fannie ?
      Ea era bineinteles , doar schimbata...foarte schimbata. Fannie a zambit , atragandu-i atentia la buzele ei carnoase , vopsite in culoarea zmeurei proaspete . Erau umede , atragatoare , se gandi el , si simti ca i se strange stomacul .
       -Esti o lady din cap pana-n picioare , spuse el continuand holbandu-se la ea.
       -Cred ca impresia despre mine este gresita.

         P.S - Fanny era prietena sa cea mai buna din copilarie . Prima sa dragoste.

          P.S.S - O dragoste regasita este mult mai frumoasa decat o dragoste normala .


                                                

vineri, 10 septembrie 2010

Anormalitate.

Sunt o anormalitate. O anormalitate.Nu chiar o anormalitate , gândindu'te la o nebună , la un om clonat sau cine ştie ce alte chestii, ci un om anormal , pentru că am alte gânduri , alte păreri , alte oportunităţi . Credeţi că vorbesc despre basme ? Nu.nu! Totul se intâmplă aici ...pur şi simplu aici . Acum in momentul de faţă , nu este o boală sau o diformitate. Cred că voi rămâne aşa, aşa pentru totdeauna , distrusă , dacă nu voi reuşi să rup vraja asta ...anormalitatea asta transformată in vrajă . Da e ca acea vrajă pe care o face vrajitoarea cea nebună , hoaşca aia bătrâna cu nasul plin de negi ! Oare ce am făcut să merit să arunce acea vrajă pe mine , sau să mă facă să cred asta ? O să vă spun , poate in timp cum vroiam să fiu fata aia perfectă ..care şi'ar dori oricine să fie , cu bani , arătoasa , viaţa perfectă. Şi o să vă mai spun şi cum cred că am devenit o anormalitate.

marți, 7 septembrie 2010

The best !

How do you call it, when autumn leaves keep fallin` ? Tell me how do you men it you think I was dreamin' how to feel it I was feelin' for you , yes I was fallin' for you . ♥
 

joi, 2 septembrie 2010

A venit toamnaaa


      Toamna se numără bobocii şi este probabil unul dintre cele mai frumoase anotimpuri , deoarece..ştii e perioada aia cand poţi da frau imaginaţiei şi iţi poţi imagini frunzele care tot continuă să cadă pe pămant a fi drept un covor nesfarşit şi nemaipomenit de frumos . E perioada aia cand totul devine plin de culoare , natura işi schimbă culoarea ca şi cum ar veni un nou trend şi trebuie să-şi schimbe hăinuţele . Totuşi toamna nu incantă prea mult pe unii , li se pare un anotimp puţin mai trist din cauza ploilor şi a  temperaturilor scăzute şi a vanturilor nestăpanite care străbat orice părticică din lume.
      Totuşi toamna este anotimpul acela care are un miros specific , mirosul ploii , mirosul micuţelor tufanele care vor incepe să inflorească.Toamna este pur şi simplu mirobolantă doar prin impresia pe care o lasă ea insuşi.